Adormitul, la Ioana, a fost o problema, dupa ce nu am mai alaptat-o. Si dai si lupta in fiecare seara. Si dupa ce te chinui sa o adormi , dupa 30 minute se trezeste si o iei de la capat. De multe ori o apuca joaca si vorbitul si numai dupa 2-3 ore o mai culcam. Asa ca, am obosit si eu, si m-am hotarat sa apelez la metoda plansului controlat pana adoarme. De cateva ori a functionat. Dar, in seara asta nu a mai mers. Am procedat ca de obicei, dar, din cauza unor secretii nazale, s-a innecat, si a vomitat tooooooooot ce mancase, in patut. Bietul copil. Am zis ca nu mai fac asa niciodata. Dupa ce am schimbat tot ce era murdar, am luat-o in brate, in pat, ca sa ii mai dau niste lapte, sa nu doarma cu burta goala. Iar ea, s-a uitat fix in ochii mei, m-a mangaiat pe fata si tot zicea mama. Asta s-a repetat de cateva ori. A fost declaratia ei de dragoste pentru mine. M-a topit. Imi venea sa planga. Am zis ca tot chinul a meritat pentru momentul asta de tandrete si dragoste din partea ei.
.