Archive for iunie, 2010


Mica terorista

Ioanei ii place foarte mult sa „citeasca”. Cred ca e activitatea ei preferata. Si la masa citeste, si pe olita citeste, si la biserica citeste, si in masina, pe unde apuca.Citeste tot ce apuca: reviste, carti de copii sau de adulti, brosuri,Biblia (mai ales ca are foile care fosnesc), tot ce prinde. Noua ne place sa ne uita impreuna pe carti si sa ii explicam, dar de multe ori nu mai avem rabdare pentru ca ne „terorizeaza”. Pentru ea nu conteaza ca esti la masa sau faci treaba sau ca esti ocupat. Orice ai face iti pune cartea in brate si nu poti sa o refuzi. Cand mergem la Marius la servici sa il vizitam, gaseste ea o carte sau o revista si i-o pune in brate. Iar cand vrea sa o iei in brate sa ii arat pe carte, spune: opa (adica ia-ma in brate). Am ajuns sa o trimitem de la unul la altul cu cartea dar ea are preferinte si vrea sa se uite doar cu cine vrea ea, nu cu cine e liber. Mai radem de ea cate o data si ii dam cartea cu fundul in sus. Se uita, vede ca ceva nu e bine si o intoarce si abia apoi incepe vizionarea. A inceput sa recunoasca animalele din carti si sa le si imite. Vaca-muuu, rata, gasca – gaga, pisica- iiiiiiii, cocosul – coco, ursul – mo mo. Stie chiar sa numere impreuna cu mine. Eu zic: unu, doi, iar ea: teee (3). paaa (4), tiii (5). Vom incerca sa o filmam ca sa exemplificam. Nu stim cu cine seamana la capitolul citit ca nici eu nici Marius, din pacate, sau din lipsa de timp, nu suntem foarte pasionati de carti. O sa incercam sa incurajam acest obicei.

Din nou pe Trivale

De cand a venit vara cu caldura am schimbat traseul pentru plimbarea de dimineata. Cum pe centru nu se mai poate sta din cauza caldurii si a soarelui puternic, am reluat plimbarile prin padurea Trivale.Cu companie veche si noua, in fiecare dimineata, pe la 10 30 incercam sa ajungem in padure pana apare soarele puternic. Acolo e o oaza de racoare si umbra iar copii pot alerga in voie fara sa fie teama de masini. Singurul inconvenient ar fi tantarii care pana acum au fost blanzi cu noi. Se pare ca nu avem grupa sanguina care le este lor pe plac. Ne-am facut si prieteni noi de plimbare: Cristian (8 luni) si mamica lui Andra. Speram ca prietenia sa dureze si sa ne vedem copii crescand. Ioana alearga intruna si picioarele ei sunt pline de vanatai si julituri. Nu prea mai sta in carut. Vrea tot timpul pe jos. De cand merge singura (rectific, alearga singura) pot sa stau si eu linistita pe banca sa o supraveghez.

Programul Ioanei

Incerc pe cat posibil sa respect un program zilnic pentru Ioana. Uneori apar si exceptii dar incercam sa fie cat mai rare. Asa dar, programul este urmatorul:
8 30 -9 00: trezirea
9 30: micul dejun – cereale cu lapte/ou
10 30: plimbarea prin centru
13 00: pranzul – de cele mai multe ori ciorbita cu paine
14 00: laptic (150ml) + somn
16 00: trezirea
17 00: gustare – fructe cu branza proaspata
17 30: plimbarea de seara
20 00: cina – diverse
20 30: baita
21 30:Lapte (150ml) + nani pana dimineata uneori cu 1,2 treziri
De tot programul acesta sunt foarte multumita dar asi fi si mai fericita daca nu s-ar mai trezi deloc noaptea.

Noi prieteni

De luni ne-am pricopsit cu doi pisoi de lapte si fara ochi. Nu sunt adepta animalelor in casa, dar situatia m-a impins sa recurg la acest gest. Nu stim cine a dus la gunoi o pisica cu 4 pui intr-o cutie. Un om cu suflet „mare” s-a gandit sa faca un bine si a zgornit mama, daca nu a omorat-o, si a scos pisoii in strada ca sa ii calce masina si sa le curme suferinta. Daca nu ii placeau pisoii nu ii punea nimeni sa ii ia in casa dar lasa macar natura sa isi urmeze cursul si sa hotarasca ea ce se va intampla cu ei. Cand am vazut doi dintre ei afis pe strada mi s-a facut mila de cei ramasi in viata si am hotarat sa ii iau in gradina sa ii cresc acolo. Dar fiindca vremea de afara e cum e, iar ei au nevoie de caldura, am hotarat sa le improvizez o casa la noi pe hol. Ioana, mare iubitoare de animale si mai ales pisici (are antecedente in familie, bunicii ei avand una foarte batrana), a fost in extaz cand i-a vazut. Asa de finut se poarta cu ei. Ii mangaie, le face tit pe nasuc, am gasit-o chiar cu cana ei de lapte la gura unuia dintre ei in timp ce eu il hraneam pe celalalt. Bineinteles ca am grija sa nu o las prea mult sa puna mana pe ei si o spal pe maini de fiecare data. Acum daca am intrat in hora trebuie sa jucam. Asa ca, le-am luat lapte praf si biberon pentru pisoi. Acum asteptam sa vina vremea buna si sa ii intarcam ca sa ii lasam sa zburde in voie in gradina. Azi au deschis si ochii pentru prima oara. De cand sunt mama am devenit mai sensibila si mai miloasa si asta se vede.

Pisoiul e infasat in prosop si Ioana ii face nani: nani pu (nani puiu mamii)