Acum o saptamana Ania era deja nascuta. O minune! Ne-a dat-o Dumnezeu exact cum ne-am dorit-o. Am avut decat o singura noapte mai agitata cand inca nu se satura cu lapticul de la mine, dar nu am cedat ispitei de a da supliment. E o prezenta asa de discreta in casa ca i se aude gurita doar cand e ora de masa. Ziua mananca la trei ore, iar noaptea o las sa doarma cat vrea ea. A luat deja in greutate 250g si are cam 3 kg. S-a curatat la fata si s-a mai schimbat. Nici piciorusele nu mai sunt asa de slabute si cu pielea uscata. Baita facem in fiecare seara si deja ii fac baie singura, dar cu Ioana pe post de ajutor. Eu am deja foarte mult lapte si ii multumesc lui Dumnezeu. Mi-am dorit din tot sufletul sa o pot alapta. E drept ca am pierdut numarul litrilor de ceai pentru stimularea lactatiei pe care il beau zilnic. Ioana e tare incantata de surioara si o iubeste asa de mult. Cam topaie pe langa ea si trebuie sa stau cu ochii permanent pe ea. Pana acum nu e geloasa pentru ca tot ei i se acorda cea mai mare atentie. Nu o mai ducem la gradi pana la anul si asteptam cu nerabdare sa termine tati serviciul saptamana asta si sa petrecem sarbatorile in noua noastra famile deja numeroasa.

Reclame