A trecut aproape o luna de cand ne am intors din vacanta si inca nu am apucat sa povestesc pentru „posteritate” cum a fost. Cand pleci in vacanta cu copiii totul e relativ. Pana nu ajungi la destinatie nu stai linistit. Cu o zi inainte de plecare am avut o surpriza: Ania a facut febra mare. Asta ne trebuia acum! Excursia era planificata din primavara, biletele cumparate, mai putin de 24 de ore pana la plecare. Ce facem? Ne asteapta o decizie grea. Am tra aer in piept si nu m-am panicat.Mergem la medic si vedem dupa ce facem. Diagnostic: rosu in gat si cateva puncte albe de puroi. Rosu in gat nu e sfarsitul lumii. Ne inarmam cu antitermice si un antibiotic pentru infectie si pe-aici ne e drumul. Ioana era tare incantata de plecare si nu o puteam dezamagi. Oricum acelasi lucru la-am fi facut si acasa. Recunosc, drumul pana la destinatie (insula Kos) a fost greu pentru mine. Ania a urlat in fiecare mijloc de transport, mai ales unde era aglomeratie, si a trebuit sa stau cu ea in brate non stop. Zborul a fost linistit, micuta a adormit iar Ioana a savurat intreaga aventura. Am ajuns intr-un mic colt de rai, perfect pentru un concediu. Am scapat de gatit, spalat. Parca timpul se oprise. Zic parca pentru ca de fapt a trecut foarte repede. Nu am simtit nevoia sa iesim din complex dar nici mare lucru nu era de vizitat pe insula noastra. Noi am vrut sa ne odihnim. Mancarea a fost foarte buna si diversificata. Ania nu a fost de acord pentru ca in primele 3 zile a scuipat tot. Asta din cauza gatului, apoi si-a revenit. Ioana a mancat, s-a balacit, s-a jucat si s-a bucurat de toata vacanta concluzionand, la sfarsit, ca am stat prea putin. Ania nu s-a atins de apa tot sejurul, nu a vrut sa vorbeasca, cu nimeni si a stat doar la mami in brate. Poate unii ar zice ca trebuia lasata acasa. Odata si odata tot trebuia sa trecem prin faza asta asa ca nu am mai amanat si am incercat sa o invatam sa socializeze. Pentru noi a fost putin obositor dar s-a compensat cu bucuria lor si cu timpul petrecut impreuna si cu amintirile frumoase care vor ramane. Drumul spre casa a fost fara probleme. Am plecat martia si ne-am intors martea, iar joi am mai plecat pentru un sfarsit de saptamana la noi la marea, asta pentru ca Marius a mai avut cateva zile libere. La noi Ania a fost alt copil. Din prima seara a intrat in apa si abia am reusit sa o scot. Asta in conditiile in care ei ii era frica de apa. Nici in cada nu vroia. Si cine era la ora 7, in pielea goala in apa: Ania. Ioana, tot vesela si relaxata. Inca trei zile frumoase in care fetele au avut timp sa se bucure de vacanta. Au mancat bine, au dormit bine, s-au balacit si s-au jucat in nisip. Ne-am intors mai odihniti de data asta. Am ramas cu amintiri frumoase si ii multumum lui Dumnezeu ca ne-a dat ocazia asta si ca a fost cu noi tot timpul si ne-am simtit ocrotiti si in siguranta.

Pozele inca nu le am descarcat dar urmeaza.

Reclame