… am implinit deja. 1 an si 8 luni care au transformat-o pe Ania dintr-un bebelus intr-o domnisoara. De Ioana nici nu mai vorbesc, deja mi se pare ca a crescut fff mult. De fapt asa e normal. Anormal era daca ramaneau mici.
Aniuta creste, invata, progreseaza. Limbuta i s-a dezlegat si acum reusim sa comunicam. Isi da silinta sa repete cuvintele noi chiar daca nu le rosteste corect. E haioasa si ne bucuram de fiecare cuvant nou. Sunt recunoscatoare pentru ca doarme bine, mananca bine, e sanatoasa. La capitolul socializare inca mai avem de lucrat. Sta tot lipita de mami ca un scai. Doar la tati si la „Ica Elvira” mai sta fara urlat. Speram ca se va remedia problema odata cu trecerea timpului. De doua zile am inregistrat un progres care inseamna mult pentru mine. Se culca singura in patut. E deja al treilea somn la care se culca singura. Pana acum o culcam pe picioare si o transferam in camera, in patut. E greu cu Ioana prin preajma sa o adorm altfel pentru ca ii distrage atentia. A inceput sa relationeze mai bine si cu Ioana. O copiaza si se si joaca cu ea, cand are Ioana chef. In rest e un copil fericit.

Reclame