Category: Uncategorized


Vacanta 2013

A trecut aproape o luna de cand ne am intors din vacanta si inca nu am apucat sa povestesc pentru „posteritate” cum a fost. Cand pleci in vacanta cu copiii totul e relativ. Pana nu ajungi la destinatie nu stai linistit. Cu o zi inainte de plecare am avut o surpriza: Ania a facut febra mare. Asta ne trebuia acum! Excursia era planificata din primavara, biletele cumparate, mai putin de 24 de ore pana la plecare. Ce facem? Ne asteapta o decizie grea. Am tra aer in piept si nu m-am panicat.Mergem la medic si vedem dupa ce facem. Diagnostic: rosu in gat si cateva puncte albe de puroi. Rosu in gat nu e sfarsitul lumii. Ne inarmam cu antitermice si un antibiotic pentru infectie si pe-aici ne e drumul. Ioana era tare incantata de plecare si nu o puteam dezamagi. Oricum acelasi lucru la-am fi facut si acasa. Recunosc, drumul pana la destinatie (insula Kos) a fost greu pentru mine. Ania a urlat in fiecare mijloc de transport, mai ales unde era aglomeratie, si a trebuit sa stau cu ea in brate non stop. Zborul a fost linistit, micuta a adormit iar Ioana a savurat intreaga aventura. Am ajuns intr-un mic colt de rai, perfect pentru un concediu. Am scapat de gatit, spalat. Parca timpul se oprise. Zic parca pentru ca de fapt a trecut foarte repede. Nu am simtit nevoia sa iesim din complex dar nici mare lucru nu era de vizitat pe insula noastra. Noi am vrut sa ne odihnim. Mancarea a fost foarte buna si diversificata. Ania nu a fost de acord pentru ca in primele 3 zile a scuipat tot. Asta din cauza gatului, apoi si-a revenit. Ioana a mancat, s-a balacit, s-a jucat si s-a bucurat de toata vacanta concluzionand, la sfarsit, ca am stat prea putin. Ania nu s-a atins de apa tot sejurul, nu a vrut sa vorbeasca, cu nimeni si a stat doar la mami in brate. Poate unii ar zice ca trebuia lasata acasa. Odata si odata tot trebuia sa trecem prin faza asta asa ca nu am mai amanat si am incercat sa o invatam sa socializeze. Pentru noi a fost putin obositor dar s-a compensat cu bucuria lor si cu timpul petrecut impreuna si cu amintirile frumoase care vor ramane. Drumul spre casa a fost fara probleme. Am plecat martia si ne-am intors martea, iar joi am mai plecat pentru un sfarsit de saptamana la noi la marea, asta pentru ca Marius a mai avut cateva zile libere. La noi Ania a fost alt copil. Din prima seara a intrat in apa si abia am reusit sa o scot. Asta in conditiile in care ei ii era frica de apa. Nici in cada nu vroia. Si cine era la ora 7, in pielea goala in apa: Ania. Ioana, tot vesela si relaxata. Inca trei zile frumoase in care fetele au avut timp sa se bucure de vacanta. Au mancat bine, au dormit bine, s-au balacit si s-au jucat in nisip. Ne-am intors mai odihniti de data asta. Am ramas cu amintiri frumoase si ii multumum lui Dumnezeu ca ne-a dat ocazia asta si ca a fost cu noi tot timpul si ne-am simtit ocrotiti si in siguranta.

Pozele inca nu le am descarcat dar urmeaza.

Caninii…

… sunt niste musafiri nedoriti. La Ioana au venit cu ceva „cantec” si deaceea nu ii asteptam la Ania, cel putin nu pana la 2 ani si nu pana nu ies toate maselele. De data asta am fost norocoase. Avem deja doi si nici nu am simtit ca au iesit. Niciun simptom. Doamne, iti multumesc!

Mi-e rusine, rusine, cand ma gandesc cand timp a trecut de la ultimul articol. De vina e facebook ul si eu. Cred ca Ania se va supara cand va vedea ce putin am scris despre ea, nu ca nu asi avea ce sa scriu.
Ania a trecut din stadiul de bebelusi in stadiu de copilas. Creste, invata si se bucura de tot ce e in jurul ei.
La Ioana, evolutia e asa de rapida incat am vrea sa o mai oprim cateodata pentru ca a crescut prea repede si parca nu mai avem timp sa ne bucuram de fiecare maruntis din viata ei. E o domnisoara adevarata dar si o caprita totodata. II place mult sa picteze dar e si curioasa de tot ce o inconjoara. Trebuie sa ii explicam orice aude nou si trebuie sa ne si ferim de ea cateodata pentru ca „da din casa”. La gradi invata foarte multe dar este si caprita clasei.
Aniuta e si ea dornica de invatat, de descoperit. Dimineata, cand se trezeste, nu ii mai da lui Marius ochelarii si telecomenzile ci ii pune cartile in brate. Ii place sa povestim toate cartile pe care le are in camera. Si la gurita a inceput sa isi dea drumul. Ii place sa imite animalele.
Fetele,nu impart numai pasiunea pentru carti dar si dragostea pentru animale. De paste am fost la tara, si daca se putea, am fi stat numai in ograda animalelor oriunde ne-am dus in vizita. Devenise obositor pentru noi. Au vrut sa vada si sa puna mana pe toate animalele si pe toti puii.
Bunicul Iulica a scos la clocitoate mai multe serii de pui de gaina si Ioana i-a mosit din prima zi. Acum ca sunt aproape gaini tot intra la ele in tarc si le ia in brate. Ania ii calca pe urme indeaproape. Gaina, rata, iepure, pisica, nu conteaza ele sunt gramada pe ele.
Cand iesim la plimbare, cea mai mare placere e sa mergem sa hranim porumbeii. Cumparam grau, covrigi si pufuleti special pentru proumbei. Ania ii hraneste si Ioana ii prinde. Recordul atins intr-o zi de Ioana a fost de 5 porumbei prinsi. Nu ma pun cu ea.
Sunt fetele mele si pentru mine vor fi mereu cele mai speciale si stiu ca sunt subiectiva cand spun asta.

Rugaciune pentru Ioana

Dumnezeul Mare si Adevarat, creatorul cerului si al pamantului, creatorul omului, ca perla a creatiei Tale, iti multumesc pentru acest curat sufletel, Ioana, pe care ni l-ai imprumutat, sa-l crestem, sa-l invatam si sa-l iubim. Iti multumesc pentru patru ani de multe bucurii si putine suspine traite impreuna. Iti multumesc pentru fiecare zambet care ne-a luminat diminetile si pentru fiecare lacrima stearsa cu iubire. Ai cresct-o mare, sanatoasa, frumoasa si desteapta. Iti multumesc ca ai sadit in inimioara ei dragostea Ta. Iti multumesc ca m-ai ales sa i Te arat prin viata mea. Sunt slaba dar Tu-mi esti putera si-ti cer sa ma calauzesti, de mica spre Tine sa o indrept. Sa-mi fac timp si cand sunt obosita sa o mangai, sa o dezmierd si sa ma rog cu ea. Sa-mi dai putere si cand mai greseste cu dragoste si cu rabdare sa o corectez. O las in mana Ta si cand in brate o strang si Tu cu dragostea Ta sa o cuprinzi, Amin.
IMG_4235

IMG_4169

IMG_4178

IMG_4188

IMG_4204

IMG_4220

GelozAnia

Imi place sa o numesc pe Ania dupa anumite caracteristi ale ei: FrumusAnia, GrasulAnia, MancatAnia, SuparAnia. Astazi a fost GelozAnia. Am luat-o pe Ioana in brate si o strangeam tare la piept. Ania a vazut ca locul ei este ocupat si s-a pus pe un plans cu lacrimi de crocodil. Bineinteles ca nu am dat-o pe Ioana jos si am luat-o si pe ea. Ce bine ca o mama are doua brate! Nu i-a convenit nici asa. A continuat plansul si a inceput sa traga si sa o impinga si pe Ioana. Lupta continua si mama rezista. Ioana, draguta, nu a protestat de loc. Nu pot sa cred ca un copil asa mic poate fi gelos!IMG_4053

Din una in alta

IMG_3922 E frumos rolul de mama a doua printese. De doua ori mai multe zambete, dar tot de atatea ori mai multe suparari (necazuri e prea mult spus). Ele, supararile, se cam tin scai de noi. Nu scapam de o belea ca dam in alta. In ultimul timp am tot trecut de la mucisori la tuse, de la alergii la rubeola, de la rubeola la infectie in gat. Cele mai multe au fost pe capul Aniutei, saracuta. Ioana e mai puternica. Am uitat sa spun si de eruptia maselutelor. Una deja si-a facut intrarea fara sa stim. Nu stiu cum s-a ajuns la infectie in gat fara preaviz. A facut direct febra mare si cu toate astea tot reuseste sa manance ceva si sa doarma. La 38,5 grade, la Ania nu iti dai seama ca are febra decat daca folosim termometrul. Se joaca, zambeste. Cred ca am devenit mai puternica. Dumnezeu nu iti da mai mult decat poti duce. Ioana e cuminte si intelegatoare si nu imi face probleme cand deja am altele pe cap. Trecem peste toate cu ajutorul Celui de Sus.

Printesa lunii

IMG_4005Aproape lunar, daca nu uitam, cumparam revista Princess. Toata lumea stie ca Ioanei ii plac printesele. Azi, rasfoind-o, Ioana a venit la mine incantata si mi-a spus: mami, uite, sunt eu. La cererea ei, am trimis si eu o poza cu ea dar nu am primit nici-un raspuns si nu m-am gandit ca vor publica poza. M-am bucurat tare mult sa vad incantarea din ochii ei cand s-a vazut in revista.

IMG_3978 La un an, Aniuta, trebuia sa faca vaccinul ROR(rujeola, oreion, rubeola).Intre noi fie vorba nu vroiam sa i-l fac pentru ca la Ioana efectele secundare au fost mai rele decat bolile in sine. NU am apucat sa facem ca a luat rubeola. Dupa 4 zile de febra mare, a aparut erupia pe piele si am aflat si eu de ce ne-am chinuit atata cu febra. Dupa doua zile au disparut bubitele si azi suntem bine, slava Domnului.

LA MULTI ANI, DODO!

IMG_3425
IN URMA CU 20 DE ANI SI CATEVA ZILE, PE O CEATA PE CARE NICI CUTITUL NU O TAIA, MAMA, IN DURERILE NASTERII PLECA DIN DRAGOSLAVELE. LA CATEVA ZILE, PE 20 DEC, SE NASTEA RADU, MEZINUL FAMILIEI VOICULESCU. HAIOS A FOST CUM I-AM ALES NUMELE. FIECARE DIN NOI AM ALES UN NUME SI L-AM PUS INTR-O CACIULA. S-A TRAS UN BILET CU NUMELE RADU, PUS DE TATA SI ASA A RAMAS. ACUM,RADU E UN BARBAT IN TOATA REGULA, SENSIBIL, DESTEPT SI DISCRET. PENTRU MINE E SI FRUMOS. ITI DORESC DOD MULTE BINECUVANTARI SI O VIATA IMPLINITA! TE IUBIM!

Serbarea de Craciun nr.2

La un an de la prima serbare, evolutia se vede de la o posta. Daca anul trecut se plangea pe rupte la serbare, acum toti copiii au fost veseli si relaxati. Am putut si noi, parintii, sa intelegem ceva din serbare. Alta schimbare au fost colindele, care de data asta au avut subiectul caracteristic sarbatoarei: nasterea Mantuitorului. La un moment dat a aparut si Mos Craciun, care, intre noi fie vorba, a fost bunicul Marin. Noi i-am explicat Ioanei cine e Mos Craciun, dar auzind diferite variante, e confuza inca. Multumim doamnelor educatoare care se ocupa de copiii nostri.
IMG_3966

IMG_3931

IMG_3938

IMG_3942

IMG_3961